Conform datelor statistice la nivel mondial, se constată că din numărul total de copii un procent de 7-10% prezintă tulburări de învăţare, iar procentul cazurilor grave este de 3-5%. Unii specialişti consideră că tulburarea de învăţare nu este o boală, ci o modalitate specială de prelucrare a informaţiei, datorată dezvoltării şi funcţionării diferite de normal a sistemului nervos central.

        Aceasta idee inovatoare, consider ca este foarte benefica in invatamant deoarece acesti copii cu deficiente trebuie sustinuti si ajutati. Faptul ca telefoanele mobile ii pot ajuta pe dislexici sa citeasca cursiv, intr-un ritm normal si fara sacrificii reprezinta un mare ,,pas" spre succes.