marți, 2 iunie 2015

Cum se scrie o recenzie?

Etape:
1Documentarea

Lectura și relectura textului;
Colectarea datelor (citatele semnificative, note, conspecte, notarea ideilor principaleînsemnări marginale în urma lecturii);
2.Evaluarea critică a textului
Analiza/interpretarea datelor;

 evaluarea structurii textului;
sistematizarea datelor şi observatiilor;

elaborarea unui punct de vedere propriu, neutru si calificat/argumentat (construirea argumentatiei)
3.Redactarea textului
Introducere
 (scurtă , tema lucrării, relevanța sa, ce s-a mai scris semnificativ despre subiect, de ce era nevoie de o asemenea lucrare, date strict necesare despre autorul lucrării recenzate);

Descrierea analitică a lucrării recenzate
  (evidenierea inteniilor de plecare ale autorului, prezentarea mijloacelor (metodologiei), prezentarea structurii lucrării: capitole, teme, argumentatie)

Evaluarea critică a lucrării
 (analizează critic punctele tari si punctele slabe ale lucrării )
  

Educatorul și exigențele socio-profesionale (ABSTRACT)

Educatorul și exigențele socio-profesionale


Autor: Laura Emilia Șerbănescu
Abstract

     Definirea problemei: Această cercetare urmărește evidențierea necesității unei permanente creșteri a calității, în proiectarea și punerea în practică, a programelor de formare a cadrelor didactice din sistemele de Învățământ. Actualele exigențe determinate de continua schimbare a societății, care se exercită asupra cadrelor didactice,constituie surse ale dezbaterilor legate de politicile educaționale ale țărilor europene. Nicio reformă a aeducației nu se poate realiza dacă se ignora importanța pregătirii teoretice și practice a profesiei didactice.
     Scopul studiului: Această lucrare are ca scop identificarea modelelor eficiente și folositoare în formarea inițială a cadrelor didactice, având în vedere profesionalizarea carierei didactice. Obiectul cercetării îl reprezintă procesul formării inițiale a cadrelor didactice din România, prin intermediul studiilor universitare. Obiectivele cercetării vizează: eficiența modului de organizare curricular și administrativ al programelor de studii din universități; implicațiile practicii pedagogice din universitate asupra formării competențelor profesionale; percepția inspectorilor, responsabili cu formarea continuă a cadrelor didactice, în legătură cu nivelul competențelor profesionale pe care le dețin cadrele didactice în debutul carierei.
    Metodologia: În ceea ce privește metodologia acestei cercetări, ca tehnică de investigare
s-a folosit analiza documentară și investigarea pe bază de chestionar asupra a patru grupuri țintă: cadre didactice universitare, studenți, cadre didactice debutante și inspectori responsabili cu formarea continuă. Eșantionul studenților cuprinde  569 subiecți, cel al cadrelor didactice universitare 196 subiecți, cel al inspectorilor cuprinde 40 de subiecți ,iar cel al cadrelor didactice debutante cuprinde 492 subiecți. Această etapă a cercetării analizează programul de pregătire pentru profesia didactică , atât din punct de vedere organizatoric, cât și curricular.
   Rezultatela cercetării: Acestea confirmă ipotezele, precum: gradul de implicare a studenților în formarea lor pentru cariera didactică este într-o rație de interdependență cu motivația parcurgerii modulului de pregătire profesională; practica pedagogică este insuficient valorizată în procesul formării competențelor profesionale; prezența unor elemente de inițiere  a studenților în cercetarea educațională este de natură să sporească preocuparea lor pentru dezvoltarea competențelor specifice unui cadru didactic.
   Concluzii/recomandări: acordarea unei atenții mai mari practicii pedagogice; selectarea minuțioasă a disciplinelor de specialitatea și a conținuturilor aferente lor în funcție de nevoile reale ale sistemului de învățământ; finanțatea corespunzătoare , prin acordarea de burse studenților.
   Cuvinte cheie: competență, formare inițială, calificare, programe de pregătire profesională




Sura: http://www.unibuc.ro

Structura unui abstract

Structura unui abstract:

1.DEFINIREA PROBLEMEI 

2.SCOPUL STUDIULUI

3.METODOLOGIA

4.REZULTATELE CERCETARII 

5.CONCLUZII/RECOMANDARI


6.CUVINTE CHEIE


Definirea problemei:
Subiectul studiului de cercetare
Zona de interes
Aria cercetata
Fundamentarea teoretica

Scopul studiului de cercetare
Intrebarile cercetarii
Ipotezele de lucru
Justificare pentru alegerea subiectului/zonei de investigat
lipsa cercetarii in domeniul studiat
Obiectivele cercetarii

METODOLOGIA
Metoda
Instrumentele de cercetare
Participanti
Context
Interval de timp

Rezultatele cercetarii
Raspunsurile la intrebarile cercetarii

CONCLUZII/RECOMANDARI
Sumarul rezultatelor
Implicatiile studiului de cercetare pentru domeniul in care a fost desfasurat studiul
Recomandari pentru alte studii plecand de la cel prezent

duminică, 17 mai 2015

Analiza SWOT a manualului digital ,,Comunicare în Limba română" clasa I

Știm cu toții că anul acesta s-a introdus în cadrul clasei I și clasei a II-a, manualul digital. 
Manualul digital reprezintă un mijloc educațional complex și atractiv, modern, dar și un instrument eficient de evaluare.

Acest manual conține 244 de activități multimedia interactive de învățare, dintre care:



  • 94 de activități multimedia statice
  • 113 activități multimedia animate
  • 37 de activități multimedia interactive
În ceea ce urmează, doresc să prezint analiza SWOT a manualului digital ,,Comunicare în Limba română , manual pentru clasa I, partea I, editura CD PRESS






Analiza SWOT ofera un tablou cuprinzător ce evidențiază punctele tari, punctele slabe, oportunitășile și amenințările manulalului digital.






Puncte tari
Puncte slabe
  •            Ușor de accesat
  •            Contribuie la captarea atenției elevilor
  •            Mijloc educațional modern și atractiv       
  •           Instrument eficient de autoevaluare
  •            Ajută la dezvoltarea analizatorilor vizuali și auditivi ai elevilor
  •            Trezesc interesul copilului pentru cunoaștere
  •            Creste interesul copiilor pentru învățare
  •            Au o grafică mai bună decât cele clasice
  •            Sunt mai ușor de transportat
  •            Prezența activităților dinamice cu un impact vizual accentuat faciltează familiarizarea cu conținutul educațional
  •            Oferă posibilitatea de a observa sensul de trasare  a semnului grafic sau a literei
  •            Interfață grafică este atractivă







  •            Voce neplacută
  •            Influentează negativ vederea elevilor
  •            O parte din conținuturile manualelor nu sunt tratate interdisciplinar

Oportunități
Amenințări
  •            Tendința de digitalizarea învățământului
  •            Aduce un sprijin atât profesorilor, cât și părinților interesați de educația copiilor
  •            Schimbarea stilului de predare al profesorului



  •            Slaba pregătire a cadrelor didactice și  a elevilor în  utilizare tehnologiei
  •            Reticiența profesorilor de a utiliza manualele digitale
  •           Lipsa tehologiei (calculatoarelor, video-proiector) în școli





miercuri, 29 aprilie 2015

Jocul online in activitatile copiilor

       Copiii din zilele noastre sunt foarte atrasi si incantati de jocurile pe calculator, de jocurile online. Noi, ca si adulti trebuie sa fim vigilenti  asupra alegerii facute de copil, in ceea ce priveste jocul. Acest timp petrecut de copil la calculator trebuie sa fie eficient si folositor, deoarece tot mai multe aplicatii scolare necesita acele competente digitale.
         Studiile desfășurate de Daphne Bavelier, profesor în științe cognitive de la Universitatea din Rochester, pun în evidență faptul că jocurile pe calculator pot duce la îmbunătățirea reală a performanțelor copiilor la testele de atenție, precizie și de rezolvare a sarcinilor multiple.








        Avantajele oferite de introducerea jocurilor video în activitatea de învățare pot fi rezumate astfel:
  • – promovarea competenței de comunicare.
  • – crearea unui context semnificativ pentru utilizarea limbii române/limbilor străine.
  • – creșterea motivației pentru învățare.
  • – incurajarea utilizării creative și spontane a imaginației.
  • – dezvoltarea modurilor de gândire axate pe rezolvarea de probleme.
  • – focalizarea atenției


         Efecte negative cu privire la excesul de utilizare a calculatorului și a jocurilor video sunt:  

  • izolarea socială.
  • diminuarea frecvenței activităților în aer liber și prin urmare, obezitatea și condiția fizică redusă. 
  • promovarea sau dezvoltarea comportamentelor violente la copii, în cazul în care jocurile au un conținut violent .
  • modificări ale coloanei vertebrale la copiilor care petrec multe ore în fața calculatorului.
  • creșterea riscului de miopie în rândul copiilor care utilizează prelungit calculatorul .



        Pentru a ajuta la păstrarea siguranței online a copiilor, putem  folosi 
Windows – Siguranța familiei. Acest program gratuit  ajută la administrarea site-urile copiilor  și se poate vedea chiar, cu cine vorbesc on-line. Acestă aplicație oferă rapoarte pe care părinţii le pot interpreta foarte ușor şi care conțin informații despre natura activității on-line a copiilor. (http://windows.microsoft.com/ro-ro/windows/set-up-family-safety#set-up-family-safety=windows-7)


Sursa: https://edupsihologie.wordpress.com/2015/04/27/joc-si-tehnologie-in-activitatile-pentru-copii/

luni, 27 aprilie 2015

Este tehnologia periculoasa pentru copil?

      Unii parinti sunt cuprinsi de frica  influentei tehnologiei asupra propiilor copii. Oare aceasta frica provine doar din efectele negative pe care le poate aveam folosirea tehnologiei in exces? 
     Nu poate proveni si din teama de a nu fi depasiti de propriii copii?





       Pe de-o parte este normal sa le fie teama de lucruri noi, deoarece parintii, adultii nu au luat contact direct cu tableta, cu stmartphone de la o varsta frageda.
      Trebuie sa privim cu atentie usurinta cu care copilul foloseste  tehnologia, calculatorul.  
      Atunci daca noi , adultii venim si punem o piedica, il oprim din a nu folosi tehnologia, putem ,si foarte  des se intampla, sa obtinem efectul invers. Noi ca si adulti intram foarte  des in contact cu tehnologia: la metrou, pe strada, la serviciu, acasa. 
      Aceasta privare fata de tehnologie poate duce la  nestiinta de a folosi un calculator,  la insuficienta pregatire pentru activitatiile cotidiene de mai tarziu si multe altele.
        Atunci de ce sa privam copilul de tehnologie?
       Haideti sa incurajam folosirea tehnologiei!










Sursa:
http://www.itsybitsy.ro/este-tehnologia-periculoasa-pentru-copil/

marți, 21 aprilie 2015

Curs 4 Flipped Classroom

 In cadrul cursului nr.4 am aflat despre metoda revolutionara  Flipped Classroom. 

 In  mod traditional actul educational se  desfasura astfel: profesorul scrie pe tabla toata teoria/continutul invatarii, elevii stau in banca si  scriu de pe tabla, ca mai apoi acestia sa primeasca teme pentru acasa. 

Metoda ”fliped classroom” este o metodă modernă utilizată în educație. De obicei, aceasta presupune
 (re-)crearea conținuturilor în format digital, ca pagină/ aplicație web sau ca videoclip online.  Strategia facilitează minimalizarea timpului alocat predării și maximizarea timpului necesar interactiunii cu elevii.

 ”Inversarea” (flip) constă în faptul că “predarea” noțiunilor de bază ale unei lecții se face acasă și nu în sala de clasă. ”Tema” de acasă a elevilor constă în angajarea lor motivată, cu eforturi proprii creative, în procesul cunoașterii, iar temele date clasic pentru aplicarea și consolidarea conținuturilor se efectuează în activitatea colaborativă din sala de clasă


Etape in implementarea ,, FC":
  1. decizia asupra carei materii și subiectului se aplica ,,FC”;
  2. Alegera tehnologiei;
  3. Alegerea spatiului unde se vor publica fisierele video;
  4. Producerea secvențelor video;
  5. Monitorizarea activitații studenților.








Acesta imagine (de mai jos)  sugereaza esenta acestei metode revolutinare-metoda care  se refera la inversarea localizarii(temporale si spatiale) a unor activitati din procesul de predare-invatare traditional.








Avantajele folosirii acestei metode:


  • reprezintă un amestec de predare directă cu învățarea de tip constructivist;
  • este un mijloc de creștere a interactiunii/ ”timpului de contact” între elevi și profesor;
  • este o modalitate prin care elevii își asumă responsabilitatea pentru propria lor învățare;
  • elevii nu rămân în urmă daca absenteză, informațiile le pot obține online;
  • toți elevii sunt implicați în procesul de învățare;
  • conținutul informațiilor este permanent arhivat, poate fi revizuit sau remediat oricând.